Mă simt o stâncă înghimpată
În sfera stropilor de ploaie
Lăsând din mine-n calea lor
O sumbră umbră de văpaie.
Mă las a vântului purtare
În norii denși, cutremurați,
Vibrând în razele-unui soare
Palid, supus, îngândurat.
Mă duc spre căi necunoscute,
Mă las în valul de fiori,
Găsesc idei neconcepute
În fuga tristă a unui zbor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu